“Orgoliul este singurul lux al celor săraci.” din http://maxime.resursecrestine.ro/
Ai putea sa te pui in pielea unui vizitator al tarii noastre?Ajungi in aeroport (pana acum to
tul e bine),iti cumperi ceva de mancare,un suc,si vrei sa iesi de acolo ca sa iei un taxi pana la hotelul unde te vei caza.Nu cunosti limba,ai venit pentru o intalnire de afaceri,te bazezi pe capacitatea oamenilor de a vorbi in engleza.Pana acum metoda asta nu a dat gres,fiindca la fel ai procedat si in Italia,Franta si Austria.In fine,cum ai fost asa cufundat in aceste ganduri,ai ajuns la iesire si un taximetrist deja s-a oferit sa te duca unde ai nevoie (cel putin asta ai inteles din semnele de vino-ncoa ce le facea cu mana,fiindca vorbea fluent in romana si asta nu te-a prea ajutat).Cu ajutorul hartii orasului i-ai aratat unde vrei sa mergi si fara probleme ai ajuns la hotel.Peste drum vezi o piata de legume unde e o zarva de nedescris.Ce iti atrage atentia totusi sunt niste oameni fara casa,trei boschetari care stau pe cimentul rece si apeleaza la mila trecatorilor pentru a-si putea lua ceva de-ale gurii.Ti se face mila de ei si cauti cea mai apropiata trecere de pietoni ca sa mergi pana la ei si sa le dai o suma modesta (modesta pentru tine…probabil pentru ei e o avere).In timp ce esti preocupat,ii vezi ca se ridica si incep sa danseze pe ritmul muzicii ce se aude zgomotos de la un stand care vinde caseste audio si CD-uri.Din putinele cuvinte pe care le-ai invatat in limba romana din ghidul tau,surprinzi cateva in versurile melodiei.Vorbeste despre bani,putere,dusmani,moarte si un cuvant ciudat care nu-ti suna cunoscut:”smecher”.Poate ca e din argou…?Acum urmeaza partea ciudata:daca ei sunt atat de saraci si fara speranta,cum se pot regasi in astfel de melodii?De ce danseaza si se bucura?Chiar le place sa se amageasca singuri ca sunt bogati si pot face ce vor?Ba chiar mai mult,trecatorii ce se apropie prea tare de ei ajung sa fie bruscati sau impinsi…sau pur si simplu huiduiti.Cum pot avea atat de mult orgoliu cand,de fapt,ar trebui sa fie cei mai smeriti oameni,sperand ca cineva ii va ajuta intr-o buna zi sa se puna pe picioare.Ai crede ca au ajuns in aceasta stare prin multe chinuri si incercari si ca pana acum si-ar fi invatat lectia…in final,intristat de ceea ce ai vazut,intri in hotel si incerci sa uiti totul,fiindca simti ca nu poti face nimic ca sa-i ajuti.Acum intelegi pe dea-ntregul proverbul “Mandria merge inaintea caderii”.
Acum,fiind sinceri,de cate ori oare nu ne-am regasit si noi intr-o astfel de situatie?Nu ma refer la situatia de a privi astfel de oameni de la distanta…de cate ori oare nu am lasat mandria si orgoliul sa ne orbeasca,lasandu-ne sa luam decizii pe cont propriu si netezindu-ne calea spre esec?Cred ca fiecare am trecut pe aici cel putin o data,si poate vom mai trece de multe ori.Nimeni nu a zis ca e usor sa inveti o astfel de lectie.Dar totodata,nimeni nu a zis ca trebuie sa o invatam singuri.
By me
Psalmul 32:8
” Eu – zice Domnul – te voi invata , si-ti voi arata calea pe care trebuie s-o urmezi , te voi sfatui , si voi avea privirea indreptata asupra ta. “
Îţi urez bun venit în lumea bloger-ilor … Nu sper, ci sunt convinsă că vei avea parte de mult nebunii (iniţial am vrut să scriu “bucurii”, dar din insinct am scris “nebunii”; cred că e mai reprezentativ) pe aici … Îmi place cum ai început – foarte bun articolul – şi te încurajez să scrii în continuare
Şi ca să spun ceva şi despre conţinutul articolului, aş putea afirma că orgoliul e principala sursă a autodistrugerii şi, cum ziceai şi tu, opusul lui e smerenia, care e atât de plăcută Domnului … Nu-i aşa că ne place să facem totul exact pe jos? Să răsturnăm porunca Tatălui nostru şi să facem tot cum vrem noi? … Ce specie de creaturi mai suntem şi noi – mi-e teamă să privesc …
Bianca Jităreanu
mersi de urare…sper doar sa am mereu inspiratia sa scriu lucruri folositoare
cu plăcere … când îţi vine, SCRIE! şi cum tu te inspiri din fiecare fir de praf, cu siguranţă ne vei împărtăşi lucruri folositoare de fiecare dată când treci pe aici
Bianca Jităreanu